Euroscola 2014

1. Președinte:

Buna ziua, declar sesiunea închisă în 17 iulie 2014, deschisă din nou.  Înainte de a începe lucrările Parlamentului, doresc să atrag atenția asupra problemelor cu care Uniunea Europeană se confruntă în această perioadă în zona estic. Îmi exprim îngriorarea față de evoluția nefastă a situației din Ucraina, soldată cu pierderea de vieți omenești, într-o criză politică ce ar trebui rezolvată diplomatic în cel mai scurt timp, iar Uniunea Europeană, prin ratificarea acordului de asociere cu Ucrania își propune să continue susținerea păcii în regiune.

 

Propun sa trecem la ordinea de zi care a fost aprobata, și supunem atenției dumneavoastra, COMUNICAREA COMISIEI DE OCUPAREA FORȚEI DE MUNCĂ ȘI AFACERI SOCIALE CĂTRE PARLAMENTUL EUROPEAN, CONSILIU, COMITETUL ECONOMIC ȘI SOCIAL EUROPEAN ȘI COMITETUL REGIUNILOR , Împreună pentru tinerii Europei, Apel la acțiune pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor.

 

Domnule raportor Mihail Carja, aveti cuvantul.

 

2. Mhail Carja

Raportul comisiei Ocuparea forței de muncă și afaceri sociale asupra propunerii legislative ,,Împreună pentru tinerii Europei. Apel la acțiune pentru combaterea șomajului în rândul tinerilor” (COM/2013/0447final)

 

            Şomajul în rândul tinerilor reprezintă o problemă de maximă actualitate, cu care se confruntă, în prezent, majoritatea ţărilor europene. Deşi tinerii deţin cheia dinamismului şi a prosperităţii Europei de mâine, aceştia sunt puternic afectaţi de criză, rata şomajului pentru această categorie de vârstă ridicându-se la 23.5% în prima parte a anului 2013. Acest fapt a alarmat Comisia din cadrul Parlamentului European, astfel încât aceasta, împreună cu statele membre, a elaborat o serie de măsuri ce au în vedere sprijinirea tinerilor pentru a intra şi a rămâne pe piaţa muncii şi, totodată, care contribuie la dobândirea şi dezvoltarea competenţelor ce le vor permite acestora să acceadă la un loc de muncă. Este de la sine înţeles că aplicarea acestor măsuri va depinde atât de voinţa politică a statelor membre, cât şi de capacitatea sectorului privat de a crea oportunităţi pentru tineret.

            În primul rând, una dintre măsurile necesare în cele 19 state membre în vederea combaterii problemei discutate este punerea în practică a garanţiei pentru tineret, ce presupune ca în termen de patru luni de la terminarea studiilor sau de la intrarea în şomaj, toţi tinerii europeni să primească o ofertă privind obţinerea unui loc de muncă, continuarea studiilor, intrarea în ucenicie sau efectuarea unui stagiu. În acest sens, Comisia invită statele membre afectate să prezinte şi să adopte un plan de punere în aplicare a garanţiei pentru tineret.

De asemenea, fondurile structurale şi de investiţii europene sunt fundamentale în sprijinirea tinerilor şi în punerea în aplicare a garanţiei pentru tineret. Astfel, Parlamentul European şi Consiliul sunt rugate să adopte rapid cadrul financiar multianual, care ar trebui să asigure alocarea unei cote minime de 25% din fondurile politicii de coeziune Fondului social european. La acest fapt se adaugă acordarea de către toate statele membre a unei atenţii deosebite încadrării în muncă a tinerilor, investiţiilor în capitalul uman şi adaptării sistemelor de educaţie şi de formare profesională la realităţile pieţei muncii.

            În al doilea rând, menţionăm crearea iniţiativei ,,Locuri de muncă pentru tineri˝, căreia urmează să i se aloce suma de 6 miliarde de euro şi care se va adresa persoanelor cu vârste între 15 şi 24 de ani ce nu sunt încadrate profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare. Legat de acest lucru, este necesar ca statele membre să fie pregătite să demareze în forţă propriile programe operaţionale şi să aibă în vedere o rezervă de proiecte pentru a-i ajuta pe tineri să aibă acces la locuri de muncă, la stagii de ucenicie sau la un învăţământ de calitate.

Mai mult decât atât, o altă metodă de a combate şomajul în rândul tinerilor este reprezentată de sprijinirea mobilităţii forţei de muncă în interiorul Uniunii Europene, prin intermediul EURES. În acest sens, Comisia a început o reformare de proporţii pentru a spori capacitatea sistemului EURES de a răspunde realităţii pieţei muncii şi pentru a consolida prioritatea acordată mobilităţii tinerilor, punând la dispoziţia acestora nu numai locuri de muncă, ci şi posibilităţi de a armoniza munca şi învăţarea, cum sunt uceniciile. Comisia invită, deci, statele membre să folosească posibilităţile de finanţare oferite de FSE şi sursele naţionale de finanţare şi, totodată, să consolideze capacitarea serviciilor publice naţionale de ocupare a forţei de muncă,  pentru a susţine această măsură.

În al treilea rând, tranziţia de la şcoală la viaţa activă reprezintă una dintre temele centrale ale pachetului privind încadrarea în muncă a tinerilor, în cadrul acesteia fiind lansate două iniţiative. Prima dintre acestea, Alianţa europeană pentru ucenicii, este o oportunitate de a stimula sectorul privat şi de a da un nou imbold cererii şi ofertei de ucenicii şi de învăţare prin muncă de înaltă calitate. Alianţa va reuni în principal statele membre, partenerii sociali, întreprinderile şi Comisia şi va avea ca scop dezvoltarea unor programe de formare performante de tip ucenicie, excelenţa în ceea ce priveşte învăţarea prin muncă, dar şi promovarea parteneriatelor pentru formarea în alternanţă. De menţionat este că sectorul privat trebuie să susţină pe deplin această alianţă, angajându-se în vederea sporirii ofertei de ucenicii de înaltă calitate. A doua iniţiativă lansată se referă la cadrul de calitate pentru stagii. Deşi importanţa acestora este recunoscută pe o scară largă, calitatea stagiilor şi valoarea lor reprezintă o sursă de îngrijorare. Astfel, Comisia a propus un cadru european de calitate pentru stagii, vizând conţinutul educaţional al acestora şi condiţiile de muncă.

Totodată, Comisia invită statele membre să utilizeze Fondul Social European pentru a dezvolta și a sprijini mobilitatea în cadrul învățământului și formării profesionale și tehnice. Legat de aceasta, programele specifice la nivelul Uniunii Europene vor aduce o contribuţie importantă la dezvoltarea învăţământului şi a formării profesionale şi tehnice, ajutându-i pe tineri să beneficieze de piaţa unică.

Pornindu-se de la premisa că tinerilor care nu dispun de competențele cerute de economie le va fi din ce în ce mai greu să își găsească un loc de muncă și știut fiind faptul că procesul  dobândirii competenţelor îşi are originea în şcoală, se impune ca o necesitate realizarea unei concordanțe între competențele dobândite prin sistemul de învățământ și sectoarele recunoscute ca având un potențial de creare de locuri de muncă: TIC, asistența medicală, economia verde. Astfel, Comisia invită statele membre să își modernizeze și să își îmbunătățească sistemele de învățământ prin eliminarea lacunelor în ceea ce privește competențele de bază, prin intensificarea eforturilor de combatere a părăsirii timpurii a școlii şi prin îmbunătățirea ofertei de competențe transversale.

În afara măsurilor prezentate anterior, menite să promoveze dezvoltarea unei veritabile piețe europene a muncii care să fie accesibilă tuturor tinerilor, se impune ca prioritară îmbunătăţirea punerii în aplicare a drepturilor Uniunii Europene, cu precădere în ceea ce priveşte locurile şi condiţiile de muncă. In plus, Comisia lucrează la elaborarea unor norme mai favorabile cetăţenilor vizând coordonarea sistemelor de securitate socială în ceea ce priveşte indemnizaţiile de şomaj. De asemenea, Comisia analizează posibilitatea de a permite plata indemnizaţiilor de şomaj pentru o perioadă mai lungă decât cele 3 luni autorizate, în prezent, pentru lucrătorii care îşi caută un loc de muncă într-un alt stat membru.

În concluzie, şomajul în rândul tinerilor va scădea în mod durabil doar dacă economia creează mai multe locuri de muncă, IMM-urile și în special microîntreprinderile reprezentând un motor deosebit de important al creării acestora. Se impun eforturi sporite pentru facilitarea accesului acestora la fondurile necesare dezvoltării lor și la instrumentele Uniunii Europene, Fondul european de dezvoltare regională având, în această privinţă, un rol important. Totodată, Banca Europeană de Investiții are un rol crucial în ceea ce privește accesul IMM-urilor la finanțare. Comisia invită BEI să intensifice sprijinul acordat IMM-urilor pentru crearea de locuri de muncă, iar statele membre sunt rugate să aplice recomandările  specifice pentru fiecare, incluzând limitarea presiunii fiscale asupra veniturilor salariale, reducerea decalajelor în materie de protecție a locurilor de muncă între diferitele tipuri de contracte de muncă şi analizarea unor măsuri prin care să se stimuleze angajarea tinerilor.

 

 

3. Presedinte

 

Vă mulțumim, domnule raportor, pentru expunerea raportului, și invit liderii grupurilor parlamentare care s-au înscris pe lista intervențiilor să ia cuvantul. Doamna Rebeca Petrea, din partea Alianței Progresiste a Socialiștilor și Democraților, aveti cuvântul. Aveți 2 minute.

 

 

4. Rebeca Petrea (Alianța Progresistă a Socialiștilor și Democraților)

 

În primul rând, apreciem iniţiativa Comisiei de a susţine o viziune asupra problemelor tinerilor şi propunerea de a lua măsuri concrete în acest sens, în vederea creşterii ratei de angajare a acestora în spaţiul Uniunii. Considerăm că este esenţial ca, în configuraţia actuală a Europei, această categorie să reprezinte o prioritate.

Cu toate acestea, trebuie să acceptăm ideea că există discrepanţe semnificative la nivelul Uniunii în ceea ce priveşte rata şomajului, relevante fiind diferenţele de aproximativ 50 de procente între statele membre cu cea mai mică rată a şomajului în rândul tinerilor (Germania 07.8% - mai 2014) şi cele cu ratele cele mai mari (Grecia, 57.7% - martie 2014) sau Spania - 54%. În acest context, considerăm că se impune îndreptarea atenţiei către programele regionale, care să contribuie la incluziunea tuturor categoriilor sociale, cu precădere a celor defavorizate. Astfel, am răspunde prevederilor Tratatului pentru Funcţionarea Uniunii Europene, care stipulează în articolul 9 că „în definirea şi punerea în aplicare a politicilor şi acţiunilor sale, Uniunea ţine seama de cerinţele privind promovarea unui nivel ridicat al ocupării forţei de muncă, garantarea unei protecţii sociale corespunzătoare, combaterea excluziunii sociale, precum şi de cerinţele privind un nivel ridicat de educaţie, de formare profesională şi de protecţie a sănătăţii umane.”

În recomandările specifice statelor se insistă pe problema educaţiei, însă, în ce măsură aceasta corespunde cerinţelor actuale ale pieţei de muncă rămâne, aparent, o problemă a fiecărei ţări. Or, în contextul migraţiei forţei de muncă, de altfel încurajată de UE, reorganizarea şi consolidarea sistemelor educaţionale naţionale ar trebui făcute atât în acord cu potenţialul regional, cât şi în vederea transferului de competenţe de la o regiune la alta şi chiar de la un stat la altul. Există, într-adevăr, state membre în care învăţământul profesional şi cel vocaţional necesită schimbări majore, dar nu trebuie să pierdem din vedere faptul că, cel puţin până la un anumit punct, mobilitatea tinerilor de vârstă şcolară depinde şi de mobilitatea adulţilor, în speţă, a părinţilor. Totodată, sistemele educaţionale ar trebui să răspundă atât necesităţilor  locale, cât mai ales celor europene, învăţându-i pe tineri nu doar cum să practice o anumită meserie, ci şi cum să o practice la nivel european, astfel încât, atunci când ei înşişi sau împreună cu familia vor alege să muncească într-un alt stat european, să nu se confrunte cu problema şomajului, cauzată de lipsa importantului factor “know-how” din domeniul şi zona respective.

Desigur, în acest context, avem în vedere şi faptul că există meserii relativ noi pentru care tinerii nu sunt pregătiţi corespunzător în şcoală (cum ar fi domeniul economiei verzi, al unor industrii IT etc.), iar reformele învăţământului ar trebui să ia în considerare şi această adaptare la cerinţele pieţei, punând accent pe latura practică a dobândirii de competenţe.

Ceea ce propunem, aşadar, în vederea îmbunătăţirii propunerii legislative pe care o dezbatem astăzi, este, pe de o parte, o reformulare a unor prevederi astfel încât legislaţia europeană să încurajeze mai mult dezvoltarea regională a sistemului educaţional (prin susţinerea parteneriatelor public-privat, prin alocare de fonduri suplimentare regiunilor care se confruntă cu o rată mare a şomajului în rândul tinerilor) şi, în practică, dezvoltarea unor competenţe specifice care să răspundă nevoilor pieţei de muncă europene din 2014 şi în viitor.

Pe de altă parte, am dori din partea Comisiei o clarificare în ceea ce priveşte modalităţile prin care garanţia pentru tineret şi programele naţionale aferente ar trebui să abordeze implicaţiile sociale asupra regiunilor. Cum putem creşte rata de angajare a tinerilor astfel încât să avem în vedere şi problemele de ordin social ale comunităţilor din aceste zone, afectate deopotrivă de o îmbătrânire a populaţiei active, de fenomenele migraţiei masive a forţei de muncă şi cel de „brain-drain”?

 

 

5. Presedinte

 

Va multumim doamna Rebeca Petrea. Doamna Cătălina Drăgoi, din partea grupului  Partidului Popular European, aveți cuvântul. Aveți două minute la dispoziție.

 

 

 

6.Cătălina Drăgoi (Partidul Popular European) 

 

Desigur, după cum aţi precizat domnule Raportor şi colegii au subliniat în plen, educaţia este o componentă importantă a strategiei de reducere a şomajului în rândul tinerilor. Însă, trebuie să nu uităm faptul că evoluţia economiei este cea care contribuie în modul cel mai semnificativ la crearea de locuri de muncă şi abia apoi competenţele dobândite în şcoală devin relevante. Aşadar, în direcţia recomandărilor cu privire la iniţiativa legislativă în discuţie, propunem şi o abordare a problemei fiscalităţii în statele membre şi, mai ales, a cadrului legislativ care încurajează, sau nu, angajarea tinerilor. Deşi în textul propus se precizează că tinerii ocupă mai mult posturi temporare, nu este definit foarte clar în ce măsură politicile europene contribuie la tinerilor pe piaţa muncii.

Concret, în unele state europene, şi mă refer aici in principal la România, se acordă subvenţii angajatorilor care încadrează tineri absolvenţi în primul an, încurajând astfel ocuparea de posturi de către persoane din segmentul de vârstă 18-25 de ani. Însă, posturile devin neviabile după această perioadă (destul de scurtă, am sublinia noi), astfel încât tinerii revin la statutul de şomeri, de această dată fără posibilitatea de a se mai încadra la un “prim’ loc de muncă.

De aceea, considerăm că ar fi necesară susţinerea unor reforme şi în domeniul legislaţiilor naţionale privitoare la angajarea tinerilor, care, printr-o cooperare între partenerii sociali şi economici, să conducă la o reformulare a întregului cadru de angajare, a contractelor de muncă, astfel încât să ne asigurăm că există toate condiţiile necesare pentru ca tinerii să aibă acces la joburi permanente, nu doar la cele temporare sau pe termen mediu. Pentru ca integrarea tinerilor pe piaţa muncii să fie sustenabilă, este necesar nu doar să investim în educaţie şi formare, care, desigur, sunt două componente esenţiale, ci şi în crearea unor condiţii optime de dezvoltare personală a carierei, în toate statele europene.

 

 

7. Presedinte

 

Vă mulțumim, doamna Catalina Dragoi. Dau cuvantul domnului Niki Mancasi, din partea Grupului Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni. Aveți două minute.

 

 

8. Niki Mancași (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni)

 

Dacă ne raportăm la problema şomajului în rândul tinerilor chiar din perspectiva acestora, luând în calcul ceea ce pot face sistemele naţionale, dar, mai ales, măsura în care tinerii înşişi pot să contribuie la propria dezvoltare profesională, atunci nu trebuie să ignorăm două aspecte:

 

1. Deşi s-au luat măsuri şi statele membre continuă să ia măsuri în direcţia aplicării garanţiei pentru tineret, există încă o discrepanţă la nivelul Uniunii în privinţa valorificării competenţelor existente deja. S-a vorbit aici despre introducerea de noi competenţe, însă şi tinerii care au absolvit deja o instituţie de învăţământ trebuie să aibă oportunităţi deschise pentru dezvoltare, nu-i aşa? Problema care se pune, mai degrabă, credem că este aceea a unei orientări inadecvate în carieră, astfel încât s-ar impune şi o susţinere a unor astfel de programe de consiliere, eventual, aşa cum s-a subliniat şi în raport, prin integrarea în sisteme de ucenicii şi internship-uri, prin fonduri alocate din Fondul Social European şi programele aferente. Totodată, trebuie să admitem că sistemul de recunoaştere a acestor competenţe la nivel European şi de la un stat la altul nu funcţionează întotdeauna la standardele prevăzute, ceea ce face ca integrarea tinerilor să fie şi mai dificilă în contextul mobilităţii forţei de muncă.

 

2. În al doilea rând, o soluţie care nu a fost suficient dezvoltată în raportul prezentat este . În conformitate cu prevederile , lansat în ianuarie 2013, Europa ar trebui să le prezinte tinerilor antreprenoriatul ca fiind un „, relansând astfel spiritul antreprenorial.”  Şi atunci, problema care se pune, din perspectiva tinerilor, este cum pot să se dezvolte, să contribuie ei înşişi la dezvoltarea pieţei de muncă. Considerăm că este de datoria noastră, ca membri ai celui mai important organism legislativ european, să luăm în considerare această nevoie a tinerilor, în acest fel contribuind la acea viziune pe termen lung despre care d-l (raportor) a vorbit.

 

 

9. Presedinte

 

Domnule Niki Mancasi, aveti o întrebare prin procedura „cartonașului albastru”, o acceptați? Doamna Diana Ramadan, aveți cuvântul.

 

 

 

10. Diana Ramadan (Partidul Popular European)

 

Spuneaţi, în cadrul interpelării dumneavoastră, că există o problemă a orientării inadecvate în carieră, precum şi o insuficientă abordare a problemei antreprenoriatului. Însă, să ne gândim la programe precum Erasmus+ (care susţine nu doar mobilitatea, ci şi dobândirea de competenţe în elaborarea de proiecte, încurajându-i pe tineri să devină ei înşişi manageri de proiecte) sau European Youth Parliament, care, deşi este un program independent, îi ajută pe tineri să devină mai conştienţi de importanţa deciziilor politice care îi privesc. Să ne gândim la faptul că, în aproximativ fiecare unitate de învăţământ superior sau preuniversitar, există un birou de orientare în carieră. Mai putem oare spune că tinerii nu sunt suficient consiliaţi în alegerea şi găsirea unui loc de muncă pe plan local sau european?

 

 

11.  Presedinte

 

Domnule Mancași, vă rog să răspundeți.

 

 

12. Niki Mancași (Grupul Conservatorilor și Reformiștilor Europeni)

 

Problema este, desigur, una complexă şi, în cele două minute alocate intervenţiei mele, nu am putut probabil să o dezvolt suficient, însă, deşi sunt de acord cu dumneavoastră în susţinerea importanţei unor astfel de programe existente deja, argumentaţia prezentată se referea mai degrabă la o continuare a susţinerii acestor programe şi la faptul că şi acestea trebuie să fie în concordanţă cu evoluţia pieţei de muncă şi orientare în carieră; fie că se îndreaptă spre calitatea de angajat al unei companii sau de antreprenor, să fie făcută în raport cu cerinţele acesteia.  Degeaba avem programele europene,  birourile de orientare şi oameni care să le arate tinerilor cum se practică o anumită meserie sau cum se iniţiază o afacere, dacă nu avem suficiente oportunităţi de a le arăta şi ce înseamnă aceste ocupaţii şi, mai ales, dacă nu le arătăm în ce fel legislaţia europeană le permite şi îi încurajează să dezvolte o carieră de succes.

 

 

13. Presedinte

 

Vă mulțumesc.

 

Domnule Mihail Carja, s-au ridicat câteva probleme în interpelarile colegilor dumneavoastră, la care vă invit să răspundeți în cele ce urmează.

 

 

14. Mihail Carja

 

Doamna președinte,

Mă bucur că initiațiva Comisiei pentru ocuparea forței de muncă și afaceri sociale a suscitat interesul grupurilor parlamentare, demonstrând astfel că problema angajării tinerilor este una de actualitate și asupra căreia este necesar să intervenim în cel mai scurt timp. Voi încerca să răspund, pe scurt, problemelor ridicate de cele trei grupuri parlamentare, menționând de la început că raportul Comisiei este unul care vizează în principal măsurile imediate ce trebuie luate pentru punerea în aplicare a cadrului general al angajării tinerilor, cadru de altfel discutat și parțial adoptat și în ședințele anterioare ale Parlamentului.  Suntem de acord cu părerile exprimate în plen, conform cărora planul de acțiune nu trebuie restrâns la perioada vizată, ci trebuie să fie un plan sustenabil și pe termen lung, astfel încât rata șomajului în rândul tinerilor să fie într-o continuă scădere.

În vederea îndeplinirii acestui deziderat, am solicitat deja statelor membre care se confruntă cu rate ale șomajului în rândul tinerilor de peste 25, sau care au regiuni în care această rată depășește acest procentaj, să conceapă și să înainteze Comisiei un plan de punere în aplicare a garanției pentru tineret, ceea ce, parțial, s-a și întâmplat. În unele state există deja rezultate vizibile, îmbunătățindu-se la nivel local accesul la locuri de muncă pentru tineri din diverse categorii sociale, cu precădere cele defavorizate. Mai mult, prin mobilizarea unei sume importante din Fondul Social European (de cel putin 80 de miliarde de euro) și prin încurajarea adoptării de programe operaționale care să gestioneze aceste fonduri în favoarea capitalului uman din regiunile respective, considerăm că vom putea contribui la o benefică și productivă schimbare în sensul facilitarii accesului la locuri de muncă mai bine plătite și, de ce nu, la locuri de muncă permanente.

Ca să răspundem îngrijorării colegilor noștri din grupul social-democrat, facem precizarea că programele naționale vizează, în parte, și măsuri pentru protecția socială asociate regiunilor cu un grad ridicat al șomajului în rândul tinerilor, prioritățile de reformă în vederea creșterii economice și creării de noi locuri de muncă fiind corelate în principal cu problemele specifice acestor regiuni. Da, există regiuni în care Europa se confruntă cu o îmbătrânire a populației active cauzată, pe de o parte, de scăderea demografică, dar și de fenomenul migrației forței de muncă și tocmai acele regiuni vor deveni subiectul alocării suplimentare de fonduri în vederea implementării de programe structurale. Totodată, prin recomandările specifice fiecărei țări, s-a avut în vedere și îmbunătățirea sistemelor de educație în direcția alinierii competențelor la cerințele pieței de muncă europene și locale, astfel încât fenomenul de brain-drain să fie diminuat.

Nu putem însă ignora drepturile și libertățile garantate de legislația europeană în privința liberei circulații a persoanelor, prin urmare, acest fenomen este, considerăm noi, mai puțin controlabil la nivel european și mai degrabă o problemă de circumstanță regională. Pentru a evita consecințelor negative ale acestui aspect, putem spera la aplicarea unei reforme generale a economiei, care să creeze oportunități pentru angajarea specialiștilor în domenii diferite în mai toate zonele Europei. Or, acest deziderat este desigur unul teoretic, deoarece există domenii în care este efectiv imposibil să avem specialiști în fiecare regiune (cum ar fi, de exemplu, cercetarea sau științele experimentale). Ceea ce Comisia a propus și susține în continuare este abordarea problematicii educaționale și sociale în tandem, asfel încât să se creeze condițiile propice dezvoltării economice, să se aloce fonduri suficiente regiunilor și să se monitorizeze utilizarea eficientă a acestora, în vederea punerii în aplicare a garanției pentru tineret.

În ceea ce privește domeniul educațional, despre care mă bucur că am putut conveni că este motorul procesului de reducere a șomajului în rândul tinerilor, toate măsurile propuse în raportul Comisiei sunt menite pentru a fi implementate la nivel european, așa încât nu putem susține decât parțial îngrijorarea exprimată în cadrul dezbaterii cu privire la lipsa know-how-ului. Agențiile naționale de ocupare a forței de muncă pun la dispoziția tinerilor și nu numai, numeroase programe de formare, finanțate încă din ciclul financiar 2007-2013, prin care asigură o bună cunoaștere a cerințelor pieței de muncă europene. Mai mult, însăși implementarea și punerea la dispoziția utilizatorilor din spațiul Uniunii a programului EURES, de exemplu, demonstrează că aceste programe contribuie la o mai bună absorbție a tinerilor pe piața europeană a muncii, care nu mai migrează masiv din zonele cu o situație economică dificilă în necunoștință de cauză.

Pe de altă parte, faptul că este necesar ca astfel de competențe să fie cultivate încă de pe băncile școlii este o aserțiune cu care suntem de acord și de aceea am propus în raport măsuri specifice țărilor care încă nu oferă suficiente condiții pentru ca acestea să fie dobândite de la o vârstă fragedă. Totuși, corelarea între necesitățile pieței de muncă locale și celei europene nu poate fi făcută decât la nivel regional și sunt convins ca și colegii socialiști sunt de acord cu asta. Ceea ce putem face noi, la nivel legislativ, este să susținem reformele educaționale în linii generale, asigurându-ne că transferul de compențe se face la modul eficient în spațiul Uniunii, prin recunoașterea diplomelor, prin sistemul de transfer al creditelor, însă nu putem impune statelor ce meserii să încurajeze și ce domenii să ignore.  

Așa cum am precizat și în raport, există câteva domenii majore în care s-a constatat un deficit de competențe la nivelul Uniunii Europene și tocmai în această direcție se îndreaptă planurile de acțiune menționate (Marea coaliție pentru locuri de muncă în sectorul digital, Planul de acțiune pentru forța de muncă a UE din sectorul sănătății) și intenția Comisiei de a lansa planuri similare și în domeniul economiei verzi. Dincolo de aceste domenii, rămâne responsabilitatea statelor membre de identifica ariile ocupaționale în care deficitul de forță de muncă este semnificativ încât să necesite alocări suplimentare de fonduri și instituirea de strategii naționale de ocupare.

În ceea ce privește problemele ridicate de domnul Mancași, în privința problemei competențelor pe care tinerii le au deja, facem precizarea că programele de formare la care ne-am referit anterior sunt dedicate tocmai acestei conversii profesionale a tinerilor care nu se regăsesc în meseriile pe care le-au învățat și care nu își pot folosi eficient cunoștintele și competențele dobândite în școală. Agențiile naționale susțin anual astfel de programe dedicate atât absolvenților din anul curent cât și celor din anii anteriori, astfel încât să contribuie la o mai bună integrare a lor pe piața muncii.

A doua problemă, aceea a dezvoltării abilităților antreprenoriale, este de asemenea una de interes, tocmai de aceea am făcut, în raport, precizarea că “dobândirea de către tineri a unei experiențe practice, la nivel de conducere, într-o întreprindere, contribuie la asigurarea legăturii dintre educație și lumea reală, transformând ideile creative în inițiative antreprenoriale concrete”. Orientarea în carieră și educația antreprenorială în școli sunt prioritare și tind totuși să fiu de acord cu d-na Ramadan în aceea că există deja programe la nivel european și local care încurajează dezvoltarea spiritului antreprenorial, care desigur necesită în contiunare susținere, și care contribuie la dezvoltarea tinerilor pe termen lung. Atâta timp cât instituțiile de învățământ vor pune în aplicare recomandările de reformă a sistemului, incluzând și astfel de competențe în domeniile vizate, considerăm că vor fi îndeplinite condițiile pentru ca tinerii să fie încurajați în a-și deschide propriile afaceri.

În fine, raportul Comisiei nu își propune să absolutizeze problematica angajării tinerilor, asfel încât să ignore faptul că rata șomajului la nivel european era de 10,2%, în iulie 2014. Ne îngrijorează faptul că în unele regiuni aceasta depășește 20% (Grecia 27.2% și Spania 24.5%). Luând în considerare propunerea colegilor populari, putem spune că este necesară o readaptare a cadrului legislativ în unele state membre astfel încât să îi și menținem pe tineri în locurile de muncă pe care le obțin ca urmare a facilităților deja acordate. Nu putem, însă, cere statelor membre să ignore problematica șomajului general, pentru că inevitabil, acolo unde există procentaje mai mari ale șomajului în rândul tinerilor și nivelul general este ridicat. Trebuie create condiții legale pentru angajatori sau îmbunătățite acolo unde ele există deja, însă nu putem pretinde ca întreaga forță de muncă să fie una tânără, fără experiență, iar numărul angajaților adulți să fie în scădere, pentru că asta, inevitabil, ar conduce la un dezechilibu al egalității de șanse și, în consecință, la descreșteri economice semnificative. Vom susține însă ca în elaborarea planurilor naționale de acțiune să se analizeze și acest aspect al cadrului legal și al condițiilor oferite angajatorilor, în special IMM-urilor, pentru a eficientiza absorbția tinerilor pe piața muncii, fără a afecta în mod direct relațiile de muncă ale celorlalte categorii de angajați. Totodată, raportul prevede în mod expres măsuri care să susțină investițiile în companii, prin colaborarea cu Fondul european de dezvoltare regională și Banca Europeană de Investiții. Se preconizează că majorarea recentă de capital, în valoare de 10 miliarde EUR, va permite ca 12,5 miliarde EUR să fie plătite anual ca sprijin financiar direct pentru IMM-uri în perioada 2013-2015 și ar putea mobiliza în total aproximativ 37,5 miliarde EUR ca împrumuturi pentru IMM-uri. În măsura în care și cadrul legislativ național va fi adaptat corespunzător astfel încât aceste fonduri să fie direcționate și în angajarea tinerilor, statele membre au liberatea de a propune măsuri de îmbunătățire a acestuia.

În încheiere, aș dori să subliniez încă o dată faptul că măsurile de combatere a șomajului în rândul tinerilor sunt și ar trebui să reprezinte o prioritate atât a Uniunii Europene, cât și în parte, a statelor membre. Sper că am reușit să răspund îngrijorărilor și problemelor ridicate astăzi. Vă mulțumesc pentru faptul că susțineți măsurile propuse de Comisie și vă stau la dispoziție pentru răspunsuri punctuale.

 

 

15. Presedinte

 

Va multumesc, domnule Carja pentru răspunsuri și  colegilor parlamentari pentru interpelările dumneavoastră din cadrul acestei dezbateri. Am încheiat dezbaterea.

 

Reluam ședința pentru a începe votul. Nu sunt amendamente propuse anterior ședintei, astfel încat propun să supunem la vot raportul prezentat de domnul Mihail Carja. 

 

Vot prin apel nominal. Verificam dacă votul electronic funcționează.  Votul electronic este acum deschis. A votat toată lumea? Ați votat cu toții? Văd că da. În cazul acesta, declar votul electronic închis. Vă mulțumesc, doamnelor și domnilor.

 

Rezultatele votului sunt: 17 voturi pentru, 5 voturi împotrivă, _2_ abțineri. Vă mulțumesc. Raportul se adoptă cu majoritate de voturi. Felicitări, domnule Mihail Carja.

 

(Vezi explicațiile votului) 

 

Reluăm ședința mâine începand cu orele 9 până la orele 14. Ordinea de zi a fost publicată și e disponibilă pe siteul de internet al Parlamanetului European. Am încheiat reuniunea. O seară placută tuturor!